Astigmatismul
este un viciu de refractie care apare atunci cand corneea (testutul transparent care acopera irisul), cu rol in focalizarea luminii, are o suprafata neregulata. Din aceasta cauza, lumina este raspandita in mai multe puncte pe retina, transmitand catre creier informatii eronate. De aceea, vederea este incetosata si distorsionata sau dublata. Astigmatismul afecteaza atat vederea de aproape, cat si cea la departare si poate aparea in combinatie cu hipermetropie sau miopie.
Simptomele astigmatismului includ:
- vedere neclara si distorsionata la orice distanta;
- dureri de cap;
- oboseala;
- privitul cu ochii intredeschisi;
- disconfort si iritare oculara;
- afectarea vederii nocturne;
- dificultati in citirea cifrelor si literelor asemanatoare: E, B, P, F si 8 .
Astigmatismul nu poate fi tratat, ci doar corectat prin purtarea de ochelari de vedere cu lentile cilindrice sau cu ajutorul operatiei de reducere de dioptrii cu laser sau implant de cristalin in scop refractiv.
HIPERMETROPIA
Este un viciu de refractie care apare atunci cand razele de lumina sunt proiectate in spatele retinei. Hipermetropia apare in cazul unui glob ocular turtit (axul antero-posterior este mai scurt) sau corneea are un grad mic de curbura. Persoanele cu hipermetropie pot vedea obiectele aflate la distanta, insa au dificultati in a vedea obiectele aflate in apropiare.
Simptomele hipermetropiei difera de la o persoana la alta si pot include:
- dificultati in a vedea obiectele aflate in apropiere;
- dureri oculare, senzatie de arsura si oboseala oculara;
- tendinta de a privi obiectele apropiate cu ochii intredeschisi;
- dureri de cap sau cefalee in timpul activitatilor care presupun lucrul cu obiecte apropiate (citit, desenat, etc.)
- in unele cazuri rare, strabism infantil.
Ca orice viciu de refractie, hipermetropia nu se trateaza. Aceasta poate fi corectata prin purtarea permanenta de ochelari de vedere cu dioptrii pe “+” sau prin intermediul operatiei de reducerea de dioptrii cu laser sau implant de cristalin in scop refractiv.
Miopia
Aproximativ o treime din populatie este depistata cu miopie. Miopii au dificultati in vederea lucrurilor la distanta, dar vad bine de aproape chiar si mici detalii. Miopia apare atunci cand globul ocular are o forma alungita (axul antero-posterior este mai lung) sau corneea este prea curbata. Acest lucru inseamna ca ochiul miop are o forma ovala, ca a unei mingi de rugby, si nu o forma rotunda, asa cum este normal. In aceste conditii, lumina nu mai este proiectata direct pe retina.
Simptomele miopiei sunt urmatoarele:
- vedere neclara la distanta;
- nevoia de a privi cu ochii intredeschisi la distanta;
- dureri de cap si senzatie de oboseala vizuala;
- dificultati la sofat, mai ales pe timp de noapte;
- clipit excesiv;
- frecarea frecventa a ochilor.
Miopia este impartita in 2 clase mari:
Benigna(numita si miopia scolarului) este descoperita in jurul varstei de 6-7ani. Nu depaseste valoarea de -6,00 -7,00 dioptrii.
Maligna(sau progresiva) care este prezenta de la nastere si evolueaza progresiv putand atinge valori mari de -20,00 sau -40,00 dioptrii.
Miopia nu se trateaza. Ea poate fi corectata prin purtarea ochelarilor de vedere cu dioptrii (ochelari pentru distanta) sau pe care chirurgicala, prin reducere de dioptrii cu laser sau implant de cristalin in scop refractiv.
Prezbiopia
este un caz mai special, intrucat nu este un viciu de refractie cauzat de o forma anormala a globului ocular. Prezbiopia apare odata cu inaintarea in varsta (dupa 45 de ani) si se caracterizeaza printr-o pierdere a elasticitatii cristalinului, ca urmare a procesului de imbatranire. Astfel, cristalinul imbatranit nu mai are capacitatea de a se ingrosa sau subtia pentru a permite focalizarea corecta a luminii pe retina. Prezbiopia ingreuneaza activitatile in zona de aproape, precum cititul, scrisul, lucrul la calculator. O persoana afectata de prezbiopie va avea tendinta sa indeparteze de ochi revista sau cartea pe care o citeste pentru a putea vedea scrisul cu usurinta.
Pentru corectarea prezbiopiei se recomanda ochelari de vedere, purtati numai pentru activitati precum cititul, scrisul, cusutul, etc. O alta alternativa de corectie a prezbiopiei este implantul de cristalin artificial multifocal in scop refractiv. Implantul va inlocui cristalinul natural al ochiului si va va ajuta sa va bucurati de o vedere buna la apropiere, la distanta intermediara si la departare.
Sindromul de ochi uscat
este o afectiune care din cauza schimbarilor de trai din ultimii ani (poluare, praf, lucru in fata calculatoarelor), devine tot mai raspandita in tara noastra.
In mod normal, suprafata ochiului (corneea) trebuie sa fie permanent umeda. Sindromul de ochi uscat (cheratita sicca) apare din cauza lipsei indelungate de lubrifiere si umidificare a ochiului. In consecinta, partile anterioare ale ochiului sufera o iritatie constanta, ajungand pana la inflamatie. Semnele sindromului de ochi uscat sunt: senzatia permanenta de uscaciune, de mancarime si de arsura la nivelul ochilor . Uneori, ochii se pot inrosi si pot prezenta aspect de conjunctivita. Aceste simptome pot fi de ajuns pentru ca oftalmologul sa puna diagnosticul de ochi uscat . Uneori , s-ar putea ca acesta sa recomande masurarea cantitatii de lacrimi din ochi cu ajutorul unor teste speciale (teste Schirmer, teste Roz-Bengal etc.)
Care sunt cauzele ochilor uscati?
- Lacrimile acopera ochiul, spaland praful si pastrand ochiul umed. Lacrimile mai contin si enzime ce neutralizeaza microbii care patrund in ochi.
- Cauzele ochiului uscat sunt complexe, existand insa mai multi factori care pot favoriza acest sindrom:
- Ca parte a procesului natural de imbatranire
- Secundar la unele medicamente precum: antialergice,antidepresive, anticonceptionale, multivitamine,anticoagulamatoase
- Traiul intr-un climat uscat cu vant si praf
- Din cauza clipirii mai putin frecvente in cursul folosirii indelungate a videoterminalelor(monitoare de calculator,TV,etc.)
- Inchiderea insuficienta a pleoapelor
- Diverse boli ale pleoapelor
- Ochii uscati pot reprezenta si un simptom al unor boli generale, cum sunt: lupusul, artrita reumatoida si sindromul Sjogren.
- Tratamentul ochilor uscati
- Sindromul de ochi uscat nu poate fi tratat cauzal, dar simptomele lui (uscaciunea,mancarimea si arsura) pot fi ameliorate. Oftalmologul
- Poate prescrie lacrimi artificiale, picaturi de ochi lubrifiante(pe baza de meticeluloza, polivinilalcool, etc.),care pot ameliora senzatia de uscaciune si mancarime.
Recent, a aparut si optiunea de tratament cu colire pe baza de hialuronat de sodium(acid hialuronic) o substanta cu caracteristici foarte apropiate de cele ale lacrimilor naturale. Printre ultimele tratamente pentru formele mai grave de ochi uscat sunt picaturile sub forma de gel, care raman un timp mai indelungat pe suprafata ochiului si ii lubrifiaza suprafata.
In aceste forme cronice de ochi uscat, precum si la persoanele alergice sau cu ochi sensibili este important ca tratamentul sa se faca cu colire unidoza fara conservanti pentru a elimina toxicitatea conservantilor asupra suprafetei oculare deja afectate de uscaciune. De asemenea, atunci cand exista, tratarea bolii de baza a pleoapelor (blefarita) ajuta in cazul sindromului de ochi uscat. Aceasta poate necesita tratament local antibiotic sau steroidian si curatarea frecventa a pleoapelor cu un sampon antibacterian special.
