• Lentile

    Lentilele, într-o formă sau alta, sunt produse și folosite de om de cateva
    mii de ani.

    mai mult
  • Rame

    • rame de plastic
    • rame de metal
    • rame din magneziu, titan flex

    mai mult
  • Ochelari de soare

    Ochelari de soare sanatate sau estetica?

    mai mult
  • Lentile de contact

    Ochelari de soare sau lentile de contact?

    mai mult
  • Promotii

    Promotii

    mai mult

Cataracta

Cataracta

Generalitati

Cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului, care blocheaza pasajul fasciculului luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la nivelul careia se formeaza imaginea), cauzand tulburari de vedere.

Cauze

Cataracta apare datorita opacifierii cristalinului (lentila globului ocular). Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume:
varsta inaintata, imbatranirea (cataracta senila)
expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV), si anume, lumina naturala, expunerea artificiala (saloane pentru bronzat artificial)
diabetul zaharat, in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei)
alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare), uveita cronica, retinita pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retina
tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice)
– expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X
– agregarea familiala (factorii genetici), unele persoane mostenesc o anumita predispozitie pentru aparitia cataractei
– vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular), in special in randul persoanelor de peste 50 de ani. Studiile arata ca peste 80% dintre persoanele care sufera o vitrectomie, dezvolta si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia initiala
leziunile oculare, o cauza mai rara de cataracta, intalnita mai ales in randul copiilor

Simptome

In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale, dintre care amintim:
vedere incetosata, greoaie, neclara
fotofobie (nu suporta lumina), fie cea naturala sau artificiala. Sofatul este de asemenea ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic
necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari
vedere dubla
dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor vizuale
Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii oftalmologice.

Evolutie si complicatii

Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata. Majoritatea cazurilor de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel nu necesita indepartare chirurgicala. In unele cazuri insa disconfortul vizual exacerbat si evolutia cronica pot cauza:
cataracta severa, cu tulburari vizuale severe care influenteaza activitatile cotidiene (sofatul, cititul, etc.)
orbirea, este o complicatie rara. Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei inaintea aparitiei unei complicatii atat de grave
glaucomul
progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului. Cand acesta devine opac in totalitate, are indicatie de tratament chirurgical
cataracta copiilor (juvenila) este rara, insa extrem de severa. In cazul in care cristalinul opacifiat opreste lumina catre retina, centrul nervos vizual (situat in lobul occipital), nu se mai dezvolta normal, cauzand ambliopie (vedere proasta) care persista si dupa tratamentul chirurgical de corectare a cataractei.

Factori de risc in aparitia cataractei

Factorii de risc includ:
varsta inaintata
etnia, cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani
sexul feminin, cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataracta
istoricul familial (factorii genetici), in special in cazul persoanelor care sufera si de alte boli ereditare. Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50%. Dintre bolile ereditare care asociaza cataracta, amintim: distrofia miotonica (cea mai frecventa distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara, cu afectarea metabolismului galactozei)
culoarea irisului, dintr-un motiv necunoscut, predispune la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru
Unele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei. Dintre acestea reamintim pe cele mai importante:
diabetul zaharat. Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei a cataractei, prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al glucozei in sange)
glaucomul. Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul aparitiei cataractei. Tratamentul chirurgical al glaucomului poate, de asemenea, sa creasca riscul de aparitie al cataractei
hipertensiunea arteriala. Exista o legatura intre hipertensiunea arteriala si aparitia cataractei fara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic exact.

Alti factori de risc includ:
fumatul. Fumatorii au un risc mai mare de a face cataracta, datorita faptului ca fumul afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate in timpul fumatului. Radicalii liberi pot afecta orice tip celular, inclusiv celulele cristalinului
infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul, astfel ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere
lumina ultravioleta (UV), in special tipul B (UVB), pot cauza cataracta. Studiile au aratat ca o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB cauzeaza cataracta dupa un anumit interval de timp
alcoolul, in special consumul cronic, a fost definit de diferite studii ca poate cauza cataracta
corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic), folosite in mod special in cazul pacientilor cu boli imune, astm bronsic sau emfizem pulmonar (in ultimele 2 boli se foloseste corticoterapia inhalatorie)
hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora in vasele sanghine mici, poate agrava cataracta
Anumite simptome pot semnala agravarea cataractei sau aparitia unor complicatii grave:
– durere oculara severa
– vedere dubla sau pierderea brusca a vederii (amauroza fugace)
Este necesar consultul oftalmologic in urmatoarele situatii:
– necesitatea schimbarii frecvente a lentilelor pentru ochelari
– vedere dubla, incetosata, aparuta treptat
– vedere ingreunata in timpul zilei datorata fotofobiei (sensibilitate accentuata la lumina)
– sofat ingreunat pe timpul noptii datorita sensibilitatii crescute la luminile din trafic
– tulburari vizuale care afecteaza activitatile zilnice
In cazul adultilor care sufera de cataracta este recomandat un control oftalmologic la un anumit interval de timp specificat de medicul de familie.

Consultul de specialitate

Diagnosticul de cataracta, in special in stadiile incipiente, nu necesita un tratament medicamentos sau chirurgical, fiind suficienta doar o urmarire atenta a evolutiei bolii. Tulburarile vizuale accentuate, care influenteaza activitatile zilnice si predispun la diferite accidente, necesita un tratament chirurgical.
Problemele de vedere pot fi evaluate de:
– oftalmolog
– optometrist
– asistent medical
– medicul de familie
– medic generalist
– pediatru
Cu toate ca tulburarile vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucreaza in domeniul medical, doar medicul oftalmolog poate trata cataracta.

Investigatii

Diagnosticul cataractei se bazeaza pe istoricul medical si examenul clinic. Cel din urma are scopul de a elimina alte patologii posibile, care ar putea cauza tulburarile vizuale si pentru a confirma diagnosticul de cataracta.
In cazul unor tulburari vizuale care nu pot fi corectate chirurgical, oftalmologul trebuie sa efectueze un examen oftalmologic amanuntit pentru a evalua calitatea vazului remanent si totodata calitatea vietii.

Diagnosticul precoce

Nu este necesar un test screening (test efectuat in masa pentru detectarea precoce a unei boli) pentru detectarea cataractei, deoarece majoritatea adultilor care au cataracta se prezinta chiar la primele simptome pentru efectuarea unui consult oftalmologic.Totusi, parintii cu copii care manifesta diferite tulburari vizuale, trebuie sa apeleze la medicul oftalmolog pentru a confirma sau infirma diagnosticul de cataracta.

Principii de tratament

Interventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a trata simptomele cauzate de cataracta. Aceasta consta in indepartarea cristalinului (lentila naturala a globului ocular), deteriorat de cataracta. In mod normal cristalinul are rolul de a focaliza fasciculul luminos care trece apoi prin celelalte componente ale ochiului pentru a ajunge la retina, unde se formeaza imaginea. Cristalinul poate fi inlocuit cu o piesa asemanatoare artificiala, numit implant intraocular, sau in locul acesteia poate fi folosita o lentila de contact cu functie identica.
Interventia chirurgicala nu este necesara decat dupa cateva luni sau ani de la debutul bolii. In tot acest timp pacientii isi corecteaza acest viciu de refractie cu ajutorul ochelarilor sau lentilelor de contact speciale.
Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfera in dezvoltarea normala a simtului vizual.
In unele cazuri, interventia chirurgicala in randul persoanelor cu cataracta este necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata, precum retinopatia diabetica sau degenerescenta maculara. De asemenea, in unele cazuri cataracta trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor de retina si a nervului optic.
Deseori, exista o conceptie gresita in legatura cu cataracta, astfel ca in ultimii ani s-au desfasurat mai multe campanii de informare a persoanelor cu cataracta. Este important sa se stie ca tratamentul chirurgical este necesar doar in cazul in care tulburarile vizuale sunt grave si influenteaza desfasurarea normala a activitatilor cotidiene.
Datorita fricii de a nu-si pierde in totalitate vederea, unii pacienti mai in varsta doresc efectuarea interventiei chirurgicale cu toate ca rezultatul examenului oftalmologic nu recomanda acest lucru si viciul poate fi corectat prin purtarea ochelarilor sau a lentilelor speciale. In aceste cazuri nu este justificat riscul unei interventii chirurgicale (mai mare la pacientii varstnici, care pot asocia si alte boli).
Pacientul cu cataracta este singurul care decide daca simptomele bolii sunt suficient de grave si afecteaza viata personala in asa fel incat este necesar tratamentul chirurgical.

Profilaxie

Nu exista nici o metoda dovedita stiintific pentru a preveni aparitia cataractei. Exista totusi anumite practici ale stilului de viata care pot incetini evolutia bolii:
incetarea fumatului
protectia impotriva expunerii la raze ultraviolete (UVB), folosirea palariilor si a ochelarilor de soare, precum si evitarea expunerii la UVB artificiale (aparate pentru bronzare artificiala)
diete bogate in vitamina C si E, consumul zilnic de legume si fructe proaspete, precum si folosirea suplimentelor alimentare cu multivitamine
limitarea consumului de alcool
evitarea consumului cronic de medicamente cu corticosteroizi
controlul adecvat al hipertensiunii arteriale si a diabetului zaharat.

Tratamentul la domiciliu

In cazul persoanelor cu cataracta sunt valabile urmatoarele recomandari in scopul atenuarii simptomatologiei si amanarii pe cat posibil a interventiei chirurgicale:
folosirea unor lentile de contact sau a unor ochelari recomandati de oftalmolog, pentru desfasurarea cat mai comoda a activitatilor cotidiene
folosirea unei lumini adecvate si realizarea unui aranjament interior comod in locuinta, pentru a preveni accidentarile posibile datorate tulburarilor vizuale
controale medicale regulate pentru urmarirea evolutiei si, de asemenea, pentru evaluarea eficacitatii dispozitivelor vizule ajutatoare
Este importanta urmarirea evolutiei si dupa realizarea interventiei chirurgicale, pentru a evita posibilele complicatii care pot aparea la unii pacienti. Dintre complicatiile postoperatorii care necesita un consult oftalmologic, amintim:
scaderea acuitatii vizuale (vedere rapid alterata)
durere oculara intensa
hiperemia (inrosirea) tesuturilor globului ocular
edemul globului ocular (inflamatie, umflatura)
secretii patologice de la nivelul globului ocular
tulburari vizuale aparute brusc, precum, perceperea unor flash-uri luminoase puternice.

Optiuni de medicamente

Un numar mic al pacientilor care au cataracta beneficiaza de tratament medicamentos cu substante sub forma unor picaturi oculare (solutie oftalmica), numite midriatice. Aceste picaturi midriatice cresc diametrul pupilar (dilata pupila), crescand astfel cantitatea de lumina care trece prin globul ocular catre retina. Substantele midriatice se pot folosi si in cazul copiilor cu varsta mai mica de 2 ani cu cataracta in scopul imbunatatirii acuitatii vizuale pana la efectuarea interventiei chirurgicale.

Evolutie

In momentul de fata nu exista nici un tratament medicamentos capabil sa vindece cataracta.
Interventia chirurgicala de indepartare a cataractei consta intr-o procedura, prin care, cristalinul afectat de cataracta (opacifiat) este inlocuit cu o lentila artificiala, cu functie identica, numit implant intraocular. Ca si alternative, functia de focalizare a fasciculului luminos caracteristica cristalinului poate fi realizata si de lentilele de contact sau ochelarii speciali.

Avantajele si dezavantajele unei astfel de proceduri trebuie discutate de oftalmolog cu fiecare pacient in parte.
implantul intraocular. Exista mai multe tipuri de dispozitive, oftalmologul alegandu-l pe cel mai potrivit pentru fiecare caz in parte
lentilele de contact. Acestea sunt fixate pe suprafata anterioara a globului ocular si nu este recomandata in cazul copiilor mici si a persoanelor in varsta datorita dificultatilor de utilizare.
ochelarii pentru cataracta, metoda cea mai veche de corectare a cataractei, este rareori folosita in prezent.
Interventia chirurgicala pentru corectarea cataractei se amana pe cat posibil pana in momentul in care simptomele vizuale sunt suficient de grave pentru a influenta activitatile zilnice obisnuite.

Scopurile interventiei chirurgicale sunt:
imbunatatirea vederii
atenuarea simptomatologiei, cu posibilitatea de a desfasura in mod normal activitatile cotidiene.
Alegerea interventiei chirurgicale ca si tratament al cataractei juvenile depinde de modul in care aceasta interfera in dezvoltarea normala a simtului vizual si are indicatie in marea majoritate a cazurilor.

Interventia chirurgicala secundara

In cazul adultilor care au afectare bilaterala, interventia chirurgicala de indepartare a cristalinului nu se realizeaza simultan. Este necesara vindecarea completa a primului ochi operat si, de asemenea, evaluarea reusitei operatiei (daca a aparut o imbunatatire a acuitatii vizuale), inaintea realizarii interventiei chirurgicale si la celalalt ochi.
In cazul pacientilor cu cataracta si glaucom (afectiune oftalmologica caracterizata prin tensiune mare intraoculara) este necesara o interventie chirugicala care sa corecteze ambele afectiuni. Dupa indepartarea cataractei, deseori scade si presiunea intraoculara.

Optiuni in terapia chirurgicala

Exista doua tipuri de terapie chirurgicala extracapsulara folosite in tratamentul cataractei. Alegerea intre cele doua tipuri chirurgicale se realizeaza in functie de experienta operatorie a chirurgului precum si de tipul cataractei.
chirurgia extracapsulara prin folosirea ultrasunetelor (phacoemulsificare). In acest tip de interventie chirurgicala se realizeaza o incizie mica la nivelul cristalinului iar cu ajutorul ultrasunetelor se fragmenteaza cristalinul in multiple parti mici.
– chirurgia extracapsulara cu extractia cataractei. In acest tip de procedura cristalinul si capsula anterioara sunt indepartate impreuna fara lezarea initiala cristalinului.
In trecut cataracta era indepartata printr-o interventie chirugicala intracapsulara, in care cristalinului si capsula acestuia erau indepartate in totalitate. In prezent acest tip de interventie este foarte rar folosit, datorita dificultatii acesteia, precum si a ratei crescute de complicatii in comparatie cu procedurile chirugicale extracapsulare.
Aproximativ 50% dintre pacientii care au efectuat o interventie chirurgicala de tip extracapsular pentru indepartarea cataractei, au prezentat opacifierea capsulei posterioare a cristalinului la cateva luni, ani de la interventia initiala. Cu toate acestea defectul este usor de tratat si nu creeaza de obicei probleme majore. Terapia cu laser (capsulotomia posterioara cu laser) este tratamentul de electie in cazul simptomatologiei persistente sau recidivante dupa interventia chirurgicala initiala.
In cazul adultilor cu o evolutie cronica a cataractei, tratamentul de electie este chirurgical. Interventia chirurgicala este in marea majoritate a cazurilor efectuata la cererea pacientului, chirurgul care realizeaza procedura urmareste si evolutia postoperatorie si trateaza eventualele complicatii aparute.
Indiferent de tipul de interventie chirurgicala folosita, majoritatea adultilor cu retina normala inaintea operatiei afirma o imbunatatire a acuitatii vizuale intre 3 saptamani si 2 luni dupa interventia initiala.
Prezenta cataractei nu necesita in toate cazurile indepartarea chirurgicala a acesteia. Doar persoana in cauza poate decide daca simptomele bolii sunt suficient de grave (influenteaza activitatile zilnice) pentru a apela la acest tip de tratament.

Scris de

Admin